HOOSAIN NARKER: MISIUNEA NOASTRĂ CONSTĂ ÎN A AJUTA CLUBURILE AFILIATE SĂ DEVINĂ ADEVĂRATE SURSE INFORMAȚIONALE ÎN COMUNITĂȚILE DE CARE APARȚIN

Potrivit portalului www.ashiharakarate.co.za, Ashihara Karate International (AKI) este un stil de arte marțiale modern, cu o abordarea nouă și dinamică a metodologiei de antrenament, înglobând totodată și aspectele pozitive ale karate-ului tradițional, cum ar fi Kata, Kihon și, bineînțeles, disciplina. Organizația AKI a fost dezvoltată de Kaicho Hoosain Narker, având mai mult de 40 de ani experiență în karate. Află mai multe despre AKI, caracteristici, strategiile de dezvoltare la nivel mondial, relația cu NIKO și practicanții din România într-un interviu marca AK MASTERS.

AK MASTERS: – Prin ce diferă AKI de alte organizații similare și care sunt principiile de bază?
HOOSAIN NARKER: – În primul rând, ne considerăm o organizație care încearcă să livreze cele mai bune servicii membrilor săi din punct de vedere administrativ, tehnic etc. Unul dintre motivele pentru care m-am desprins din organizația anterioară a fost acela că trimiteam bani în Japonia pentru certificări și fie dura luni pentru ca acestea să ajungă în posesia noastră, fie nu soseau deloc, ceea ce nu era bine, deoarece practicanții așteptau să primească lucrul pentru care au plătit. Ne mândrim prin eficiența în comunicare și livrare. Păstrăm legătura cu membrii noștri prin intermediul „social media” (Facebook, Whatsapp, Instagram). Trimitem în mod regulat informări în întreaga lume. Avem și o serie de manuale: manualul practicantului și ghidul de kata (de fapt, acesta a fost primul realizat vreodată, Japonia neavând unul). De asemenea, beneficiem și de un Manual Operațional pentru a învăța membrii cum să-și organizeze sala într-un mod eficient și profesionist. Dacă instructorii o duc bine din punct de vedere financiar, atunci își vor permite să onoreze obligațiile față de organizație, iar când invită vreun reprezentant important, cheltuielile nu vor fi suportate din propriul buzunar. Baza karate-ului nostru este cea a lui Sendai Kancho Hideyuki Ashihara. Am modificat puțin două kata, însă avem în „syllabus” cele 15 kata realizate înainte de îmbolnăvirea lui Kancho. Ceea ce am adus în plus constă în modalitățile multiple prin care un kata poate fi pus în practică. Există câteva diferențe tehnice referitor la modul în care noi vedem lucrurile, acestea fiind adăugate datorită interacțiunii mele cu alte stiluri de arte marțiale pentru a înțelege mai bine ce facem, expunerii la știința sportivă și includerii în cadrul organizației a unor persoane experimentate. Toate acestea însă sunt în concordanță cu principiul Sabaki.

– Organizația AKI include membri din mai multe țări. Cât de dificilă a fost omogenizarea având în vedere caracteristicile culturale specifice?
– A fost un drum lung și laborios pentru a pune bazele unor standarde acceptate de toți membrii și încă mai avem de lucru la acest aspect. O țară provocatoare în care avem mulți practicanți este India. Având în vedere mărimea statului și numărul mare de elevi, a fost nevoie de mai multe vizite pentru a îmbunătăți nivelul calitativ. Unul din avantajele oferite de faptul că facem arte marțiale japoneze constă în utilizarea acelorași termeni indiferent de țară sau limbă – aceasta ne-a ajutat în actul de învățare. Ceea ce s-a adăugat procesului de standardizare s-a datorat creșterii internetului (YouTube, Whatsapp etc.). Astăzi putem face schimburi de video și să oferim „feedback” mai rapid și mai simplu față de trecut când, pentru a se întâmpla aceasta, trebuia să fii prezent fizic într-un loc specific. Derulăm un „program la distanță” prin intermediul căruia elevii învață Ashihara-Karate prin intermediul DVD-urilor și a manualelor, iar progresele sunt excepționale.

– De ce sunt atât de puțini Branch-i AKI în Europa de Est, unde există mulți practicanți de karate?
– Când m-am desprins din NIKO, câțiva dintre membrii de atunci ai organizației japoneze, datorită faptului că i-am ajutat cu informații (manualul studentului, „syllabus”-ul pentru grade, ghidul de kata etc.) au ales să mă urmeze. Pe alții i-am întâlnit în călătoriile mele, așa cum s-a întâmplat cu Shihan Tony Martinez în 1988 în timp ce se antrena pe atunci cu Shihan Jōkō Ninomiya, în SUA. În 1999, când am călătorit în SUA timp de șase luni, ne-am reîntâlnit și a ales imediat să mă urmeze. Pe Shihan Harry Gorter l-am întâlnit la European Summer Camps și a decis să ni se alăture câțiva ani mai târziu când a auzit de înființarea AKI. Internetul a contribuit la consolidarea relațiilor dintre noi. Ulterior și alții ni s-au alăturat fie din NIKO, fie din alte stiluri, găsindu-ne prin intermediul saiturilor noastre. Au existat oameni care mi-au scris din diverse țări din Europa de Est dorind să se înscrie în organizația noastră, dar poate obstacolele comunicaționale, criteriile de eligibilitate pentru a deveni membru ș.a. au dus la neconcretizare. Este dificil de identificat un criteriu exact… Cu toate acestea, avem un grup mic în Polonia și am vizitat câteva țări foste membre URSS unde am predat. Deci, sunt sigur că pe viitor vom avea mai mulți membri în Europa de Est. Deseori le spun oamenilor să nu adere direct, ci doar să se asocieze cu noi pentru beneficii reciproce. În felul acesta, ei învață de la noi și noi de la ei; dacă sunt mulțumiți, vor rămâne; dacă nu – nimeni nu pierde nimic. Unor membri NIKO din țările pe care le-am vizitat poate le este teamă să vorbească cu mine din cauză să nu fie înlăturați. Timp de mulți ani, oamenilor li s-au dat informații negative despre persoana mea, pornite din Danemarca, așadar unii ezită chiar și să se antreneze cu noi atunci când au ocazia. Dar, probabil, cel mai important lucru de menționat este că noi n-am avut o politică agresivă de adeziune a membrilor (oamenii ni se alătură din propria inițiativă, nu pentru că noi îi căutăm). Acesta este și motivul pentru care nimeni nu ne-a părăsit până acum pentru o altă organizație. Sistemul nostru de taxe este foarte mic și rezonabil din punct de vedere valoric. Totuși, atunci când oamenii decid să ni se alătură, nu-i bonificăm cu grade, deoarece unele aspecte trebuie întâi demonstrate.

– Cum este realizată strategia mondială a AKI și ce influență au președinții cluburilor afiliate în deciziile finale?
– Încă de la începuturi, noi ne-am văzut nu precum o organizație sportivă, ci mai degrabă ca o instituție educațională. De-a lungul anilor ne-am dezvoltat într-o comunitate a cărei baze rezidă în importanța rezultatelor educaționale. Copiii și adulții nu sunt doar învățați, ci în majoritatea cazurilor li se oferă exemplul instructorilor în ceea ce privește decența în viața personală și respectul pentru viață. Deciziile generale sunt luate de mine în consultare cu membrii seniori de la sediul central, unii dintre aceștia având o experiență de 30 de ani. Datorită abundenței de sportivi din sălile de antrenament, ne-am maturizat bine. Luna trecută am sărbătorit cea de-a 37-a aniversare și încă ne aflăm în continuă evoluție. Oamenii pe care-i consult în general, în afară de cei de la Honbu, sunt Harry Gorter (Olanda), CA Tamboli (India), Harihar Mohanty (Fiji), Hilmi Asal (Turcia), Sunit Gupta (SUA) și până la decesul lui, pe Shihan Tony Martinez (SUA). Am crescut datorită contribuției membrilor noștri! Mulți au specializari în alte domenii, pe care le utilizăm în beneficiul organizației. Anul viitor vom desfășura cea de-a doua ediția a Campionatului Mondial, în India. Până atunci structura AKI va fi consolidată, inclusiv înființarea World Sabaki Federation, ce va reprezenta punctul central pentru structura internațională și aspectele organizatorice la nivel mondial.

– Care este strategia globală de dezvoltare a AKI? Cum vedeți organizația în următorii ani?
– Am avut noroc să atragem de partea noastră câțiva membri experimentați. Această „bogăție” de cunoștințe continuă să se răsfrângă asupra membrilor noștri pentru a înțelege și a perfecționa nu numai Ashihara-Karate, dar și Budo-ul, în general. În timp ce obiectivul principal constă în stăpânirea iubitei noastre arte (Ashihara-Karate), în lumea modernă este necesar și aspectul educațional. În special la centurile maro și negre, trebuie să înveți câte ceva despre tehnicile de priză / ieșire din prize, „clinch”, autoapărare în mod real și alte chestiuni similare. Elevii noștri dau teste teoretice în cadrul examinării de grad pentru o mai bună înțelegere a Ashihara-Karate. La Honbu, elevii sunt monitorizați chiar sub aspect educațional, iar dacă nu sunt îmbunătățiri ale notelor școlare, nu le este permis să dea examene de grad, să participe la concursuri etc. De asemenea, acordăm suport celor cu probleme la școală prin intermediul părinților de profesie profesori, care-și oferă serviciile în mod gratuit. Acest sistem este implementat în multe țări în care avem reprezentativitate. Misiunea noastră a fost dintotdeauna să ajutăm fiecare club afiliat să prospere astfel încât să devină o sursă reală de informație în propria comunitate. Încercăm să-i învățăm pe membrii noștri că au obligație nu numai față de Ashihara-Karate, ci și față de comunitate ca să predea un karate bun, iar aceasta presupune îmbunătățirea continuă a propriilor calități. Astfel, AKI are scop și direcție – viziunea noastră ne oferă un sens în viitor, în timp ce misiunea noastră ne asigură scopul. Am evoluat continuu și continuăm să atragem membri dintr-un spectru larg al artelor marțiale. Nu ne grăbim să includem mai mulți membri, ci e mai important să oferim servicii de calitate membrilor existenți. Am moștenit mai mulți membri din perioada NIKO care nu au fost pe deplin calificați în ceea ce noi numim Ashihara-Karate. Încet-încet am evoluat, iar acum cea mai mare parte din metodologie a rezultat din experiențele avute de mine însumi și alți veterani ca urmare a interacțiunii cu Kancho și Shihan Ninomiya. Această standardizare a fost posibilă datorită vizitelor constante în străinătate, a accesului la DVD-uri și la alte materiale video ce au contribuit la îmbunătățirea calității instructorilor noștri. După Campionatul Mondial de anul viitor, vom implementa un sistem periodic de întâlniri a Branch-ilor pentru îmbunătățirea aspectelor tehnice. Ultimul nostru campionat mondial a avut loc în anul 2010 – următorul va avea loc în 2018, la opt ani distanță. Standardele la nivel internațional s-au îmbunătățit considerabil datorită aspectelor menționate anterior, iar pe viitor vor evolua într-un ritm rapid. Împreună cu unul dintre veteranii noștri (Erik Petermann, autor al trei „best-seller”-e) tocmai am conceput un „draft” al unei cărți despre tehnică; în luna decembrie a.c. vom iniția sesiunea foto, având în intenție lansarea ei în cadrul Campionatului Mondial din 2018.

– Ce relație există între AKI și organizația japoneză NIKO?
– Nu avem nicio relație! Când m-am desprins din NIKO ca urmare a decesului lui Kancho, am rupt toate legăturile cu această organizație. Diferențele vizibile constau în kanji-ul nostru care înseamnă Ashihara Kokusai (adică Ashihara International) și în logo-ul nostru circular.

– Ce cunoașteți despre România și Ashihara-Karate din România? Ați intrat vreodată în contact cu practicanți / antrenori români?
– Acum mulți ani am interacționat cu Mircea Cârloganu – undeva în perioada 1989-1993. Din cauza sistemului politic de atunci și a lipsei de resurse, am împărțit cu el doar câteva materiale video și, totodată, ghidul nostru de kata și manualul practicantului. Interacțiunea noastră a luat sfârșit după o vizită în Japonia pe care am făcut-o în anul 1993. Ulterior, nu i-am mai scris atât de des. Totuși, el m-a contactat la câțiva ani după când s-a implicat în mișcarea Tsu Shin Gen, dar nu mai știu nimic de el de atunci. De asemenea, cu mai bine de 35 de ani în urmă am intrat în contact cu Nicolae Bialokur, pe atunci reprezentant Kyokushin, dar după ce s-a mutat în Elveția, comunicarea noastră a devenit tot mai rară.

– În cele din urmă, câteva cuvinte pentru publicul nostru Ashihara-Karate din România.
– Până în prezent, n-am vizitat România, una din puținele țări din Europa de Est care se află pe lista mea. Poate cândva această dorință se va concretiza. Îmi doresc să vizitez în special Transilvania. Iar la momentul respectiv, sper să pot face câteva sesiuni de antrenamente la orice sală unde sunt bine primit – este vorba despre învățare în beneficiul ambelor părți.