DINCOLO DE TATAMI – LUCIAN ȘI MINODORA POPA: „NOUL REGULAMENT COMPETIȚIONAL SE APROPIE FOARTE MULT DE LUPTA REALĂ. JAPONEZII SPUN: «TE PREGĂTEȘTI O VIAȚĂ PENTRU O SECUNDĂ!»”

dincolo de tatami, lucian popa, minodora popa, cs fighting-street, fighting-street, fighting-street romania, cs fighting-street romania, ashihara, karate, ashihara-karate, ashihara karate, arte martiale, sport, interviu

A venit momentul publicării primului interviu „dublu”, pe formatul „Dincolo de tatami”, concept pe care l-am lansat în urmă cu jumătate de an, având ca scop libera manifestare (poate chiar nonconformistă) a posibilităților de a discuta cu diverse personalități din mișcarea Ashihara-Karate România. Lucian și Minodora Popa, centuri negre NIKO 2 dan, respectiv 1 dan, sunt responsabili de buna funcționate a Clubului Sportiv Fighting-Street, înființat în anul 2008. Cei aproximativ 110 practicanți legitimați fac antrenamente într-una din sălile localizate în Codlea, Ghimbav, Dumbrăvița, Poiana Mărului și Zărnești. N-au ajuns încă la Rupea sau Făgăraș, dar au în vedere extinderea pe viitor, mai ales că au primit semnale pozitive din partea autorităților locale.

La ediția din 2016 a Campionatului Mondial NIKO, organizată în municipiul Brașov, Minodora a primit o distincție ca urmare a împlinirii a 30 de ani de practică a stilului Ashihara-Karate. „Începuturile mele au fost dificile, deoarece – înainte de 1990 – sensei Mircea Cârloganu se ferea de sistemul politic și făceam antrenamentele pe întuneric, într-o sală la ICIM, la subsol. La finalul acestora, eram plini de praf și transpirație, iar întregul trup era pur și simplu «tocat» din cauza loviturilor; nu găseai un loc unde să pui mâna și să nu fi existat o vânătaie. De cele mai multe ori trebuia să-mi acopăr cât mai bine corpul prin intermediul hainelor, pentru ca rănile să nu fie vizibile, iar lumea să nu creadă că iau bătaie acasă”, își amintește cu nostalgie interlocutoarea mea. Lucian a adăugat că, paradoxal, chiar și în zilele noastre, există antrenori care utilizează aceleași metodologii („pentru a te întări”), o concepție total eronată din punctul lui de vedere, fiindcă rezistența fizică se obține datorită loviturilor multe, aplicate la intensitate mică. În ceea ce-l privește, a intrat în contact cu Ashihara-Karate în anul 1990, imediat după ce și-a încheiat stagiul militar. „Soția m-a introdus în lumea artelor marțiale. Am fost pregătit în acest domeniu de către Mircea Cârloganu și Vasile Necula, iar ulterior m-am alăturat clubului Shin Dojo, unde am activat ca instructor până când m-am hotărât să merg pe propria cale”, rememorează fondatorul Fighting-Street. Motivele pentru care a luat această decizie sunt, printre altele, dorința de a implementa elemente suplimentare (care, îmbinate cu Ashihara-Karate, să se apropie cât mai mult de lupta reală), năzuința de a nu limita numărul sportivilor pe care-i poate înscrie la campionatele naționale (din cauza regulii de a avea un număr minim de oficiali în corelație cu cel al participanților) și, nu în ultimul rând, din cauza firii lui rebele („nu-mi place să primesc ordine”).

dincolo de tatami, lucian popa, minodora popa, cs fighting-street, fighting-street, fighting-street romania, cs fighting-street romania, ashihara, karate, ashihara-karate, ashihara karate, arte martiale, sport, interviu
Foto: Facebook C.S. Fighting-Street România

REGULAMENTUL „NEW STYLE”, MAI BUN DECÂT CEL CLASIC
Sensei Lucian Popa este una din persoanele care a fost alături de blogul AK MASTERS încă de la început. Atunci, a răspuns prompt unei inițiative editoriale pe care am avut-o, concretizată prin publicarea unui articol (click aici), în care susținea necesitatea reintroducerii loviturilor de pumni la nivelul capului. Am profitat de oportunitatea întâlnirii cu el pentru a intra mai în detaliu referitor la anumite afirmații pe care le-a făcut în acel material. „Dintotdeauna am susținut acest lucru, deoarece îți formează reflexe și automatisme benefice unei confruntări pe stradă, unde nu se lovește exclusiv la corp”, a declarat antrenorul român. Dar oare suntem pregătiți, în momentul de față, pentru a face trecerea către „new style”? „Deocamdată, nu! Este nevoie de timp, fiindcă majoritatea practicanților activează în formă clasică, iar dacă impui acest lucru brusc, psihologic s-ar putea ca aceștia să nu facă față schimbării. Totuși, implementarea noului regulament competițional face ca sportivii să-și modifice abordarea tactică: nu vor mai lupta atât de lejer, își vor calcula mai bine tehnicile și vor fi nevoiți să stea mai mult în expectativă. Un alt avantaj al variantei «new style» constă în faptul că nu toți doresc să facă performanță (la un moment dat oricum aceasta se termină) și este bine să se conștientizeze ce se poate întâmpla într-o luptă reală și cum ar trebui să se reacționeze. Japonezii au o maximă: «Te pregătești o viață pentru o secundă!»”, a precizat partenerul meu de conversație. Atunci, abandonăm complet metoda clasică de pregătire? „Deloc, deoarece o lovitură dată cum trebuie, oriunde la nivelul corpului, poate fi la fel de devastatoare precum un pumn la cap. Să nu uităm că trupul uman are un plex solar, un ficat… Eu am perceput «new style» ca o apropiere de lupta de stradă”, a afirmat interlocutorul meu. El a adăugat că, deși noul regulament se apropie de Kudo în proporție de 70%, nu este nicio tragedie, pentru că forma clasică ne identifica cu Kyokushin, de unde derivă stilul Ashihara-Karate și că, oricum, în cazul artelor marțiale nipone, există multe asemănări, fiind destul de dificil a se face o diferențiere clară.

„Foarte mulți instructori respectă regulamentul chiar și în dojo. Eu, însă, sunt nonconformist! În prezent, dacă aplici metodele de pregătire utilizate în anii 1990, când făceai o tehnică poate săptămâni întregi, pierzi elevul. În zilele noastre, acesta se plictisește chiar și atunci când exersează timp de zece minute același lucru! Așadar, caut mereu să inovez. Mulți mă întreabă de ce repetăm continuu loviturile; le răspund că, pentru ca acestea să devină reflexe, trebuie exersate de mii de ori. Sportivii Ashihara-Karate beneficiază de o varietate impresionantă de tehnici și procedee, spre deosebire de pugiliști, care folosesc numai directa, croșeul, upercutul și, surprinzător, nu se satură de ele. Dar, având în vedere circumstanțele, colaborez cu un practicant rus de Systema, pe care doresc să-l aduc în România într-un cantonament. De asemenea, am luat cursuri de BJJ, benefice pentru dezvoltarea fizică / izometrică, diversificarea prizelor etc.” (Lucian Popa)

dincolo de tatami, lucian popa, minodora popa, cs fighting-street, fighting-street, fighting-street romania, cs fighting-street romania, ashihara, karate, ashihara-karate, ashihara karate, arte martiale, sport, interviu
Foto: Facebook Dan Mătușea

În articolul menționat anterior, fondatorul clubului Fighting-Street spunea că „în prezent, realismul a cam pălit, deoarece s-au introdus multe protecții la probele de kumite, durata reprizelor a scăzut semnificativ, numărul luptelor pentru gradare s-a redus, iar timpul aferent acestora s-a diminuat, ceea ce face ca practicanții să fie mai puțin pregătiți fizic / psihic și determină apariția «centuriștilor de carieră»”. Cum s-ar putea recăpăta realismul? „În competiții, la categoriile seniori, să se utilizeze doar proteze dentare și protecții genitale. Duritatea este parte integrantă din Ashihara-Karate, constituind singurul mod în care poți departaja practicanții”, a menționat antrenorul din Brașov. Personal, cred că această diferențiere a sportivilor de performanță este greu de realizat, pentru că nici măcar lotul național nu beneficază de o selecție în adevăratul sens al cuvântului, ci mai mult se formează datorită disponibilității financiare, darămite atunci când ne referim la campionatele naționale. Cine sunt „centuriști de carieră”? „Acele persoane care doresc cu tot dinadinsul să obțină grade fără a pune suflet în ceea ce fac. Sunt destui care vin numai pentru a da examene și având dezinteres total față de concursuri, stagii de pregătire ș.a.m.d. Le zic tuturor: eu, în calitate de «branch», sunt un simplu mijlocitor; elevul demonstrează în timp că-și merită centura, prin ceea ce face, iar atunci când va fi pregătit, aceasta va veni cu siguranță. Un lucru care mă întristează este că am observat pe rețelele de socializare copii care au centura neagră; este complet greșită această practică, fiindcă nu poți avea statutul de «sensei» la vârste atât de fragede. Eu n-am alergat niciodată după gradare. Am obținut al doilea dan atunci când am pus bazele clubului, deoarece nu doream să mă rog de unul sau altul pentru ca elevii mei să fie examinați. Altfel, nici că m-ar fi interesat, pentru că sunt foarte conștient de propria valoare”, a clarificat Lucian.

CUM CONTINUĂ HIDENORI MOȘTENIREA LĂSATĂ DE HIDEYUKI
Realizez că poate nu sunt una din persoanele agreate de către Hidenori Ashihara, dar nu pot să nu observ că România este vizitată constant, în ultimii ani, de lideri precum Dave Jonkers și Jōkō Ninomiya, pe când el, de cele mai multe ori, își face apariția doar în cadrul NIKO Sabaki Camp, din Danemarca (după cum am relatat aici) sau la campionatele mondiale. „Într-adevăr, implicarea lui kancho în mișcarea națională este slabă. Ne-am dori să vină și pe la noi, să facă niște seminarii precum fac alții, fiindcă el are toate informațiile și sunt convinsă că multe n-au ajuns în atenția noastră. Hideyuki cu siguranță a lăsat moștenire lucruri care să fie scoase la iveală după moartea lui, precum tehnicile și combinațiile cu arme. Îmi pare rău că diferă implicarea tatălui față de cea a fiului. Dacă primul a fost trup și suflet, al doilea este mai distant, lăsându-mi impresia că abordează lucrurile strict din perspectiva faptului că a primit o moștenire”, a declarat Minodora. Ea a adăugat că organizația AIKO a evoluat mult în ultima perioadă, pe când NIKO se află „undeva pierdută în spațiu”.

dincolo de tatami, lucian popa, minodora popa, cs fighting-street, fighting-street, fighting-street romania, cs fighting-street romania, ashihara, karate, ashihara-karate, ashihara karate, arte martiale, sport, interviu
Foto: Facebook C.S. Fighting-Street România

ORGANIGRAMĂ PE SISTEM MILITAR
Săptămâna aceasta (pe 22 februarie a.c.) vor avea loc alegeri pentru ocuparea funcției de director de departament Ashihara-Karate în cadrul Federației Române de Arte Marțiale (FRAM), după cum am relatat aici. „Stilul suferă de lipsă de mediatizare, nu neapărat de bani. Rolul reprezentantului nostru în FRAM ar trebui să fie implicarea în dezvoltarea mișcării naționale; să caute sponsori, nu doar să ocupe o demnitate. Stăm destul de rău la capitolul organizare, iar rolul principal al directorului de departament ar trebui să fie «așezarea» lucrurilor și găsirea «pârghiilor» necesare pentru a spori vizibilitatea acestui sport și, astfel, să contribuie la extinderea lui. Sunt multe zone din țară unde nu se practică Ashihara-Karate. Ar trebui trimiși instructori tineri, bineînțeles stimulați financiar; să nu facă muncă în folosul comunității. Nimeni nu mai este dispus, în prezent, să lucreze numai pentru a se făli că este antrenor de karate. Totodată, singura motivație pentru ca un sportiv să rămână cât mai mult timp activ competițional este cea pecuniară. Spre exemplu, niciun practicant din clubul nostru n-a putut face deplasarea, anul trecut, la campionatul mondial din Kazakhstan, din cauza costurilor ridicate. A fost o sumă mult prea mare pentru români, în general”, a precizat Lucian. La ultima ședință departamentală au luat parte reprezentanți ai cluburilor Impression, Carpathian Eagles, Ares Dojo DM, D’Ippon NS, Gethika Team și Sentoki no Seishin, CS Fighting-Street lipsind… „Noi am fost în cantonament în acea perioadă, de aceea n-am fost prezenți. Cea mai mare problemă la aceste întâlniri este că sunt aceleași discuții interminabile și, de multe ori, nu se ajunge la nicio concluzie. Există mereu certuri și foarte puține lucruri concrete, constructive”, a afirmat Minodora.

„Continuăm să activăm în NIKO din loialitate; nu dăm deoparte oamenii cu care colaborăm doar pentru că am găsit pe cineva mai bun. Înființarea Federației de Ashihara Karate Budokai (n.r. am relatat aici) ar trebui să constituie un semnal de alarmă atât pentru liderii noștri, cât și pentru kancho, fiindcă nu cred că i-ar plăcea să plece din organizația lui încă o națiune, precum s-a întâmplat în cazul turcilor. Iar situația din România ar trebui să-l intereseze în mod direct, deoarece cred că, după ruși, noi avem cei mai mulți membri afiliați NIKO. Dincolo de toate aceste aspecte, pentru noi Ashihara-Karate înseamnă mult realism și eficiență. În ultima perioadă ni se pare că acest stil de arte marțiale a devenit un trend, precum mersul la sala de fitness sau să fii proprietarul unui cățel; mulți nu intră în dojo având dorința de a se perfecționa.” (Lucian și Minodora Popa)

dincolo de tatami, lucian popa, minodora popa, cs fighting-street, fighting-street, fighting-street romania, cs fighting-street romania, ashihara, karate, ashihara-karate, ashihara karate, arte martiale, sport, interviu
Foto: Facebook Lucian Popa

Vă propun să facem un efort de imaginație și să vă gândiți cum ar arăta într-o formă ideală organizarea perfectă în Ashihara-Karate România. „Cluburi multe, ușor de înființat, iar instructorii să fie ajutați pentru a se duce în toate colțurile țării. Exact ca în armată: ierarhie de la general și până la soldat”, a argumentat Lucian. Într-adevăr, ar fi frumoasă o asemenea organigramă, însă impresia lăsată mie este că se încearcă mai degrabă să se restrângă pe cât posibil modalitățile prin care tinerii pot deveni „branch”-i. „Și eu am obținut greu statutul acesta! Până am primit aprobarea, kancho a întrebat mulți oameni despre mine și activitatea mea de până atunci”, a menționat partenerul meu de dialog. Și atunci, în tot acest peisaj, ce este bine? „Sunt lucruri care funcționează, dar destul de încet, când ele ar trebui să meargă pe repede înainte. Ar trebui ca noi să fim mai uniți, iar orgoliile – eliminate complet. Se pare că nimeni nu înțelege că, dacă suntem mulți și alături unul de altul, devenim puternici. În schimb, însă, fiecare are grijă strict de «colțișorul» propriu, fiindu-i teamă că dacă ar colabora cu cineva, s-ar putea observa prostiile pe care le face și, totodată, să piardă din elevi”, a concluzionat Minodora.

„Ne trebuia o voce în Ashihara-Karate, cineva care să spună adevărul, pentru că mulți nici măcar nu-l cunosc. Bineînțeles că vor fi persoane deranjate, dar indiferent de vitregiile pe care le întâmpini, trebuie să rămâi vertical și să continui. Noi te susținem! Foarte mulți îți urmăresc activitatea, chiar dacă poate tu n-ai impresia aceasta. Este foarte important ca tu să fii prezent la cât mai multe evenimente, deoarece faci acest stil de arte marțiale mai popular. Chiar dacă este doar un simplu blog, în zilele noastre internetul reprezintă cea mai bună modalitate de promovare. Oricine caută va da peste informațiile pe care le publici și, astfel, își creează o idee despre Ashihara-Karate. Din păcate, multora le este teamă să vorbească cu tine din cauză că, spunând niște lucruri reale, colegii s-ar putea întoarce împotriva lor. Noi îți dorim mult succes pe mai departe!” (Lucian și Minodora Popa)