DINCOLO DE TATAMI – MIHAI PARASCHIV: „ASHIHARA-KARATE ESTE SPORTUL MEU DE REFERINȚĂ; M-A FORMAT CA OM, M-A AJUTAT SĂ MĂ INTEGREZ ÎN GRUPURI ȘI MI-A DEZVOLTAT CAPACITATEA DE A LUA DECIZII RAPIDE”

ak masters, mihai paraschiv, ashihara, karate, ashihara karate, enshin karate, sport, arte martiale, dincolo de tatami

Prima medalie a obținut-o la 14 ani și de atunci a devenit una din cele mai constante prezențe pe podiumurile campionatelor naționale și internaționale. Practică arte marțiale de la vârsta de 5 ani, în prezent fiind posesorul centurilor negre 2 Dan NIKO Ashihara-Karate și 1 Dan Enshin-Karate. M-am întâlnit cu Mihai Paraschiv, câștigătorul trofeului Masters din 2017, la cafeneaua magazinului F64, din București, pentru o discuție despre sport, într-o ambianță specială precum pasiunea lui pentru fotografie.

Foarte multe lucruri nu-și aduce aminte din perioada de început a practicării Ashihara-Karate, însă îi stârnesc nostalgie primul antrenament (luna martie 2000) și primul kimono, pe care i l-a făcut mama lui. „Stateam în prima linie și făceam tehnică de bază. Antrenorul de la acea vreme (n.r. Petrică Oașă) număra, iar eu eram foarte concentrat și, la un moment dat, l-am zărit la geam pe bunicul meu care mi-a făcut semn să mă uit în spate. Când am întors privirea, toată lumea stătea pe podea; numai eu exersam”, a declarat sportivul român. Ulterior, din cauza unei accidentări a instructorului, care i-a făcut practic imposibilă deplasarea din București către Oltenița, sala a fost preluată de sensei Marcel Paraschiv. N-a fost ciudat să fii antrenat de tatăl tău? „N-am simțit niciodată vreo presiune, dimpotrivă – crescând – mi s-a oferit chiar o libertate în ceea ce privește căutarea propriului drum spre progres. Chiar dacă, poate, or fi existând momente când se concentra mai mult pe mine, totul a fost în beneficiul tuturor, deoarece astfel fiecăruia i s-a îmbunătățit nivelul de pregătire. Așa a luat naștere acea generație foarte bună a clubului Tai Sabaki”, a afirmat fostul component al lotului național.

„Enshin-Karate diferă puțin de Ashihara-Karate, ceea ce a făcut ca trecerea către acest stil de arte marțiale să fie destul de ușoară. În plus, mă aflam într-o perioadă când mă antrenam intens și am simțit totul ca o provocare și o acumulare de cunoștințe. În Enshin-Karate lucrurile sunt mai standardizate (de la încălzire și până la structura examenelor), pe când în Ashihara-Karate există mai multă flexibilitate în punerea în practică a metodologiei. Totuși, pentru mine, Ashihara-Karate reprezintă sportul de referință, fiindcă îmi place să cred că în acest stil de arte marțiale numele Mihai Paraschiv înseamnă ceva.”

ak masters, mihai paraschiv, ashihara, karate, ashihara karate, enshin karate, sport, arte martiale, dincolo de tatamiCELE DOUĂ BARAJE. EL A ÎNCEPUT CU MINE, IAR EU AM TERMINAT CU EL
Un lucru pe care Mihai mi-l aduce aminte din când în când a fost ultimul lui an de juniorat, când se pare că l-am întrebat „cu aroganță” dacă data viitoare va concura la seniori. El, ca sportiv, dintotdeauna mi-a plăcut și mereu am considerat că va fi un adversar de luat în seamă. În timp, a confirmat! Dacă la proba de kumite nu ne-am intersectat, la cea de kata s-a format o generație de practicanți care mereu și-au împărțit podiumul în cadrul concursurilor locale și mondiale (includ aici, printre alții, pe Ionuț Gavriliu și Laurențiu Iliescu). Dacă el și-a început cariera la seniori cu un baraj pentru locul al treilea împotriva mea, pe care l-a câștigat, la ultima participare la un campionat național, în 2016, balanța a înclinat în favoarea mea, astfel și eu intrând în rândul puținilor sportivi din România care au câștigat, la +18 ani, absolut toate probele existente (kata și kumite), „hall of fame” din care face parte și Mihai. „Pot spune că am în palmares medalii de care sunt foarte mândru, chiar dacă n-au reprezentat prima treaptă a podiumului, precum competiția de kumite din 2011, când am obținut locul al treilea la categoria -18 ani, eu având atunci numai 16 ani și concurând împotriva unor adversari puternici. Pentru mine, trecerea la seniori (kumite) a fost mult mai ușoară decât m-am așteptat, însă la kata am fost foarte motivat având în vedere numele competitorilor”, a precizat campionul din Oltenița.

„La Masters Trophy am experimentat o trăire ciudată, în sensul că, fiind cel mai mare în vârstă dintre toți concurenții, mi-am amintit – luptând cu ei – cum și eu la vârsta lor mă aruncam «cu capul înainte»; am fost oarecum surprins de vivacitatea lor. În timp, însă, am devenit mult mai atent și mai calculat în lovituri și mi-am dezvoltat o strategie. Odată cu maturizarea, n-am mai perceput ca obligativitate câștigarea concursurilor, ci le-am privit mai degrabă ca niște provocări, așa cum s-a întâmplat și în cazul acestui trofeu inedit. În finala cu Gani Adin Iuxel nu m-ar fi deranjat dacă decizia ar fi fost în favoarea lui.”

ak masters, mihai paraschiv, ashihara, karate, ashihara karate, enshin karate, sport, arte martiale, dincolo de tatami
Foto: Mihai Paraschiv

NU TÂNJESC DUPĂ COMPETIȚII, DAR ÎMI LIPSESC ANTRENAMENTELE
Precum mulți tineri dinaintea lui și, probabil, mulți după el, Mihai s-a retras din activitatea competițională la 22 de ani. „Această decizie a fost luată datorită pasiunii pentru fotografie. Angajându-mă la F64, am evoluat mult din punct de vedere profesional, oferindu-mi-se numeroase oportunități și toate într-o perioadă scurtă de timp. De asemenea, și faptul că urma să mă căsătoresc a făcut situația cu adevărat serioasă. Eu nu tânjesc după campionate, ci după antrenamentele de karate și după acea adrenalină pe care acestea mi-o oferă. În prezent, nu mă interesează regulamentele, modificările din sistem și nici măcar statutul de a face parte dintr-o formă concretă de organizare. Mă caracterizează devotamentul pentru activitățile în care mă impic și nu mă mulțumesc cu statutul de a face parte din mulțime, de aceea mi-am propus țeluri înalte în Ashihara-Karate, aceeași abordare având-o și în fotografie”, a menționat fostul component al lotului național.

„În Ashihara-Karate am pus multă pasiune; am muncit enorm pentru a obține tot. «Scânteia» pentru fotografie s-a aprins în jurul vârstei de 18 ani, iar lucrurile au venit de la sine, fiind vorba doar de exercițiu, nu de sacrificii pentru a te dezvolta, precum suferință fizică, un program foarte dur de antrenamente și o alimentație strictă. Pe mine acest stil de arte marțiale m-a format ca om, m-a ajutat să mă integrez în grupuri și mi-a dezvoltat capacitatea de a lua decizii rapide în momente critice.”

ak masters, mihai paraschiv, ashihara, karate, ashihara karate, enshin karate, sport, arte martiale, dincolo de tatami
Foto: Facebook Mihai Paraschiv

AM PERSEVERAT PÂNĂ AM OBȚINUT PRIMA MEDALIE
Orice campion are o „rețetă” a succesului. A lui Mihai este următoarea: „N-am renunțat! Prima medalie am obținut-o la 14 ani; aș fi putut să mă fi oprit din practicarea Ashihara-Karate, dar am crezut în mine și am continuat. În zilele noastre, sunt atât de multe concursuri încât copiii sunt obișnuiți de timpuriu cu premierea. Atunci aveai anual doar o competiție de kata și una de kumite; urcarea pe podium reprezenta ceva deosebit pentru orice practicant”. El a subliniat foarte bine acest aspect, însă există și o parte bună în tot acest peisaj, constând în faptul că, acum, sportivul își poate stabili un scop clar și se poate folosi de aceste cupe ale cluburilor pentru evoluție și atingerea vârfului de formă la momentul stabilit, cu precizarea „să nu se îmbete cu apă rece” datorită rezultatelor obținute în cadrul acestor evenimente, fiindcă ele practic n-au o valoare mare. „Ai dreptate, însă eu m-am raportat la faptul că dacă obțineam, copil fiind, 2-3 medalii pe an, probabil n-ar mai fi crescut în mine dorința de a persevera și a evolua”, a concluzionat Mihai Paraschiv.

„Mi-ar plăcea ca lumea să fie mai receptivă în ceea ce privește blogul AK MASTERS. Mi se pare că există două «tabere», formate din cei care percep această activitate editorială ca fiind o chestiune benefică și alții care n-o înțeleg și pierd, în definitiv, esența. Dacă personalități ale Ashihara-Karate la nivel mondial au colaborat cu tine, nu văd de ce unii oameni din România n-ar dori s-o facă!”