Cum se citește eticheta unui produs alimentar

ak masters, sport, alimentatie, alimentație, declaratie nutritionala, declarație nutrițională, calorii, eticheta, etichetă, ingrediente, lifestyle, nutritie, nutriție, sanatate, sănătate, stil de viata, stil de viață, valabilitate, termen de valabilitate

Mă amuzam cândva, vizionând programele televizate ale canalelor culinare, de felul în care protagoniștii se raportau la ideea de a mânca sănătos: multe alimente conservate și gata imediat de consum! În prezent se manifestă puternic tendința de a petrece cât mai puțin timp în bucătărie, în special din cauza ritmului rapid în care se trăiește viața, dar cred că nimănui nu-i displace senzația pe care ți-o oferă, spre exemplu, mirosul de mâncare aburindă scoasă din cuptor, preparată cu cele mai bune ingrediente. Compară această experiență cu cea oferită de o farfurie în care s-a pus conținutul unei conserve; oricât de frumos ar fi „plating”-ul, papilele gustative nu vor fi la fel de încântate.

Nu sunt ipocrit! Știu că există momente când pur și simplu n-ai chef de gătit, iar atunci o mâncare ambalată poate reprezenta cea mai bună opțiune. Totuși, am observat des în supermarket numeroase persoane care aleg un produs în principal în funcție de preț sau datorită activității de marketing din jurul lui, fără a arunca vreo privire pe cel mai important aspect: eticheta (adică locul unde sunt trecute ingredientele, declarația nutrițională și termenul de valabilitate).

CÂT MAI SIMPLU, CU ATÂT MAI BINE
Eu mi-am format un „obicei-reflex” din a mă uita chiar și pe etichetele produselor pe care le cumpăr constant, deoarece am avut surprize neplăcute din partea producătorilor, în sensul de schimbare a rețetei. Ingredientele sunt trecute în ordinea descrescătoare a ponderii în masa produsului. Altfel spus, cea mai mare cantitate este menționată la început, iar cea mai mică – la final. Dacă, spre exemplu, enumerarea începe cu zahăr, oricât de gustos ar fi produsul respectiv, părerea mea este că ar trebui ignorat complet. Principiul pe care-l urmez constă în: cât mai simplu, cu atât mai bine! Voi ilustra cu ajutorul pâinii, un aliment de bază al românului. Ea ar trebui să conțină doar făină, apă, drojdie și – eventual – sare. Dar pe etichete observi o mulțime de alte lucruri, precum: emulgatori, anticoagulanți, antioxidanți, conservanți, arome, coloranți ș.a.m.d. De ce ai vrea să mănânci așa ceva?! Reține: în timp, toate ingredientele… îndoielnice vor contribui la sensibilizarea sistemului imunitar, iar bătrânețea poate veni la pachet cu o mulțime de boli, favorizate și de diminuarea capacității organismului de a „lupta” cu „dăunătorii”.

ORICE CU MULTE CALORII, ÎNGRAȘĂ
Okay! Ai ales produsul și ești mulțumit de conținut. Următorul test îl constituie declarația nutrițională. Aceasta se raportează la suta de grame și include: valorile energetică (caloriile) și în ceea ce privește proteinele, grăsimile (inclusiv acizii grași saturați) și carbohidrații (cuprinde și proporția de zahăr).
Multă lume nu are cunoștințe de nutriție, însă lucrurile sunt destul de simple: orice are multe calorii, îngrașă! Promovarea unei diete de 2.000 kcal pe zi este total eronată, deoarece foarte puține persoane ajung la asemenea necesar energetic. Cel mai bine este ca fiecare să-și facă o analiză a compoziției corporale, iar astfel va afla și rata metabolică de bază. Știind-o, există numai două opțiuni: păstrarea greutății (nu se depășește numărul de calorii) ori slăbirea (se încearcă să se mânânce cât mai puține calorii sub rata metabolică de bază).

CÂNTARUL, MARELE „DUȘMAN” AL CREIERULUI
Cântarul reprezintă unul dintre puținele lucruri pe care nu le poți minți. Pe creier îl mai amăgești: poate azi faci un mic exces, poate mâine altul, fiind înțelegător și optimist până atunci când te urci pe „dușman”. Tocmai de aceea cele mai multe persoane, chiar conștientizând că s-au îngrășat, refuză să-și afle greutatea! O fi vreo chestiune psihologică care mie-mi scapă(?!); eu cred că dacă într-o dimineață te trezești cu durere de măsea, te duci imediat la dentist. De ce n-ar fi la fel și în cazul compoziției corporale? Medicul este stilul culinar, în timp ce suplimentul – sportul. Este riscant să joci ruleta rusească cu sănătatea, pentru că există posibilitatea ca chiar prima apăsare pe trăgaci să fie letală!

MĂNÂNCI MAI MULT PENTRU CĂ TE ÎNGRAȘI
Să presupunem că ai poftă de pufuleți. Te uiți pe ingrediente; relativ bine: mălai, sare și ulei vegetal. Dar peste 400 kcal/100 g. Cumperi sau nu? Eu aș recomanda să te gândești astfel: o pungă de pufuleți va umple stomacul mult mai puțin decât poate o bucată de carne la grătar cu legume și salată. Revenind la creier, el va ști că stomacul tău este aproape gol, iar atunci – la scurt timp – te va îndemna să mănânci (ceea ce probabil vei face!). Stomacul este un organ „versatil”, în sensul că se poate dilata și contracta în funcție de cantitatea de alimente introdusă în el. Cu alte cuvinte, „se educă”; citisem mai demult o chestiune ce mi-a rămas în minte: „Nu te îngrași pentru că mănânci mai mult, ci mănânci mai mult pentru că te îngrași.”

Informații despre proteine, grăsimi și carbohidrați poți citi aici, aici și aici.

CORELAȚIA DINTRE INGREDIENTE ȘI TERMENE
Termenul de valabilitate poate spune enorm despre ingredientele cu care a fost făcut un produs. Cât îi trebuie laptelui ca să se strice? Să zicem câteva zile (vara însă mult mai puțin). Totuși, majoritatea cutiilor de pe rafturile magazinelor au termene de valabilitate de minimum o lună. Din acest punct de vedere lucrurile sunt simple: natural înseamnă perisabil, rezistent – calitate îndoielnică.

CONCLUZII
Pași de urmat pentru a cumpăra un produs alimentar ambalat cât mai bun:
1) Te uiți cu atenție pe lista ingredientelor (cât mai simplu, cu atât mai bine);
2) Parcurgi declarația nutrițională, căutând în principal valoarea energetică (orice are multe calorii, îngrașă);
3) Nu achiziționezi alimente cu termene de valabilitate foarte lungi (și nici expirate).

Poate te gândești că, urmând toate criteriile menționate anterior, îți va fi aproape imposibil să găsești ceva cât mai puțin nociv pentru sănătate. Îți dau dreptate! Și mie-mi este dificil, dar îți garantez că nu este imposibil. Însă va fi mai costisitor! Nu vei mai da câțiva lei pe un borcan cu zacuscă, ci dublu. Nu te va mai costa puțin o sticlă cu oțet balsamic (care conține caramel, conservanți și concentrat), ci mai mult. Dar cum totul în viață constituie o alegere, alimentația nu face excepție! Personal, încerc să evit pe cât posibil produsele culinare cu etichete voluminoase și având, printre altele, următoarele ingrediente: zahăr/sare în exces, acid citric, coloranți, arome, sorbat de potasiu, caramel, conservanți, stabilizatori, potențiatori de arome, antioxidanți, îndulcitori artificiali, monoglutamat de sodiu și alte enumerări de „E”-uri. Sunt convins că sunt mult mai multe lucruri nocive pe etichetele produselor și nu toți suntem ingineri/chimiști alimentari, dar putem să ne informăm continuu ca, în decursul vremii, să învățăm să evităm pe cât posibil ingredientele periculoase.

Pentru a avea o imagine completă despre nutriția generală, poți comanda „Ghidul de nutriție” AK MASTERS, în care vei găsi câțiva pași simpli pe care oricine îi poate urma pentru îmbunătățirea stilului de viață (click aici).

Scroll Up
error: Conținutul este protejat!