Cele mai bune alimente pentru a înlocui proteinele animale

ak masters, sport, stil de viata, stil de viață, alimentatie, alimentație, carne, ghid de nutritie, ghid de nutriție, lifestyle, sanatate, sănătate, nutritie, nutriție, lifestyle, proteine, proteina, proteină

Nu (mai) sunt un mare consumator de carne. Pui din comerț pur și simplu nu mai pot mânca. Însă peștele și porcul, „leguma” preferată a românului, mi se par alternative destul de bune atâta timp cât sunt consumate cu moderație. Vita este o chestiune contestabilă, în principal din cauza numeroaselor discuții din jurul ei în ceea ce privește favorizarea apariției celulelor canceroase. Suplimentar, foarte puțină lume consumă carne de vită într-o formă sănătoasă (la grătar, spre exemplu), ci majoritatea optează pentru ea în zona de fast food (burgeri). Atunci rămâne să luăm necesarul de proteină numai din ouă și lactate? Nicidecum!

Se zice că viitorul este al cărnii sintetice. S-au făcut deja demersuri destul de importante în sensul acesta. Chiar citisem mai demult că în așa-numita „lume civilizată” unele restaurante de tip junk food comercializau produse cu asemenea „carne”, în paralel cu cele normale, primele fiind – bineînțeles – mult mai ieftine decât ultimele. Vorba aceea: „Să fie mațul gros”, nu contează cu ce! Cred că tu însuți ai observat trendul din prezent referitor la produsele bio, deci – din punctul meu de vedere – clar cândva va avea loc o separare mult mai exactă între sănătos (orice ar însemna) și artificial. Într-adevăr, problema culinară este serioasă, având în vedere continua creștere a populației și necesarul asigurării hranei, iar cei mai conspiraționiști ar putea spune că alimentația va fi un mod prin intermediul căruia „conducătorii lumii” vor echilibra numeric. Totuși, momentan România nu se află în pericol, dar ținând cont de faptul că agricultura națională a devenit controlată din ce în ce mai mult de corporații, iar micii producători autohtoni abia dacă reușesc să pătrundă în lanțurile de supermarketuri, cu siguranță cândva vom avea și noi în farfurii ceva cu textură de carne, însă cu gust… personalizat.

Revenind la subiectul principal…

Nu încurajez consumul de carne, dar nici nu-l blamez. Ocazional, merge sau mai des dacă te ocupi cu creșterea animalelor și știi ce mănânci. Dacă atunci când achiziționezi un produs ambalat îți poți forma o părere despre compoziția lui citind eticheta (ți-am explicat cum, aici), în ceea ce privește carnea este loterie. De ce fac referire atât de mult la carne dacă articolul este despre proteine, în general? Fiindcă opt dintre aminoacizi sunt esențiali și trebuie să provină din alimentație, iar aceștia nu pot fi obținuți decât din surse complete de proteine animale, iar când cineva aude termenul de „proteină animală” corelează de cele mai multe ori cu carnea, puțini înțelegând că în categoria respectivă pot fi incluse ouăle și lactatele. M-aș aventura spunând că sportivii dedicați bagă piept de pui pe bandă rulantă: din abator direct în farfurie!

Există câteva alternative ce pot substitui carnea, precum:
Tofu (8 grame de proteine per 100 grame de produs) este obținut din boabe de soia, apă și produse de coagulare. Este un fel de „cameleon” culinar, deoarece poate lua aroma oricărui fel de mâncare pe care-l gătești. Totodată, nu are deloc colesterol și proporția de grăsimi saturate este extrem de mică. Toate bune și frumoase, însă atenție mare la soia modificată genetic!
Diverse feluri de boabe, precum lintea (24 grame de proteine per 100 grame de produs), năutul (19 g), fasolea (8 g) și mazărea (5 g). Având în vedere proporția ridicată de proteine, recomandarea mea constă în a nu le consuma pe post de garnituri, ci ca fel principal. Multă lume crede că dacă mănâncă, spre exemplu, o ciorbă de fasole, a mâncat „ușor”, dar toate legumele menționate în acest paragraf au un număr mare de calorii, tocmai de aceea fii cumpătat/ă atunci când te raportezi la boabe.
Ciupercile (3 grame de proteine per 100 grame de produs), în special cele Pleurotus, reprezintă un excelent înlocuitor al cărnii, din punctul meu de vedere având o „textură” relativ similară.
• Utilizează quinoa ori de câte ori vrei să faci o mâncare din legume mai consistentă. Cu peste 300 kcal per 100 grame de produs și 13 grame de proteine, acest aliment are aceeași proprietate ca tofu, și anume faptul că poate lua gustul oricărui tip de mâncare, ceea ce-l face extrem de „adaptabil”.

La nivel internațional, există o mulțime de alte alimente ce pot înlocui consumul de carne, având un procent ridicat de proteine. În special în Asia, dar nu merită a fi menționate în acest material publicistic fiindcă nu le vei găsi pe piața din România. În schimb, toate cele expuse anterior pot fi cu ușurință procurate din orice magazin.

De ce avem nevoie de proteine? Ele sunt necesare pentru păstrarea sau sporirea greutății corpului și ajută la refacerea celulară. De asemenea, contribuie la creșterea musculaturii, întărirea oaselor, îmbunătățirea sistemului imunitar, asigurarea sațietății culinare, accelerarea metabolismului (prin urmare, arderea mai multor calorii), reducerea tensiunii arteriale / a colesterelolui (mai ales datorită proteinelor vegetale) și vindecarea accidentărilor. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), doza zilnică de proteine se poate calcula folosind următoarele formule: pentru bărbați, 0,9 grame pentru fiecare kilogram component al greutății corporale, valoarea rezultată înmulțindu-se cu 0,85, în cazul femeilor.

Recent, OMS a atras atenția asupra faptului că statele ar trebui să realizeze „pachete esențiale” în vederea implementării unor servicii optime de nutriție pentru fiecare etapă din viața unei persoane, cum ar fi: furnizarea de fier și suplimente de acid folic în cazul îngrijirii prenatale, întârzierea înlăturării cordonului ombilical pentru a asigura bebelușilor posibilitatea de a primi cât mai mulți nutrienți importanți imediat după naștere, promovarea / susținerea alăptării, oferirea de sfaturi generale privind alimentația, cum ar fi limitarea consumului de zahăr și sare în cazul copiilor și adulților, pentru a se diminua riscurile de boli de inimă și de accidente vasculare cerebrale. „Nutriția ar trebui poziționată ca piatră de temelie în ceea ce privește sănătatea. Totodată, avem nevoie de medii culinare mai bune pentru a le oferi oamenilor șansa de a mânca sănătos”, a declarat dr. Naoko Yamamoto, Assistant Director-General în cadrul OMS. Se estimează că investițiile corecte în alimentație ar putea salva 3,7 milioane de vieți până în anul 2025 (sursa: Banca Mondială).

Potrivit unui studiu realizat de Imperial College London și OMS despre obezitatea în rândul copiilor și adolescenților (5-19 ani), cu un eșantion de 130 de milioane de indivizi, numărul tinerilor grași a crescut de mai bine de zece ori în ultimele patru decenii. Dacă în anul 1975 erau doar 11 milioane de copii obezi, în 2016 statisticile au consemnat undeva la 124 milioane de indivizi, în timp ce alte 213 milioane se aflau în categoria supraponderali. Se estimează că până în 2022 vor exista mai multe persoane tinere obeze decât supraponderale. Situația nu este încurajatoare nici în ceea ce privește adulții, numărul obezilor sporind de la 100 de milioane (în 1975) la 671 milioane (în 2016), la care se adaugă 1,3 miliarde oameni supraponderali. Obezitatea constituie un factor de risc major în ceea ce privește diabetul, bolile cardiovasculare, afecțiunile musculo-scheletice (în special osteoartita) și unele tipuri de cancer (endometru, sân, ovarian, prostată, ficat, vezică biliară, rinichi și colon).

Citește și alte articole având proteinele ca subiect principal: pentru cele vegetale – click aici, iar pentru cele animale – click aici.

Pentru a avea o imagine completă despre nutriția generală, poți comanda „Ghidul de nutriție” AK MASTERS, în care vei găsi câțiva pași simpli pe care oricine îi poate urma pentru îmbunătățirea stilului de viață (click aici).

Scroll Up
error: Conținutul este protejat!