ALIMENTAȚIA CA STIL DE VIAȚĂ. NU DIETĂ!

Termenul de „dietă” ar trebui interzis. Dietele presupun o metodologie strictă, care – de cele mai multe ori – duc la înfometare. De aici succesul lor în ceea ce privește pierderea rapidă a greutății. Dar nu putem ține diete o viață întreagă (oricât de eficiente ar părea), deoarece acestea nu reprezintă decât varianta facilă a slăbitului, iar tentațiile culinare sunt la orice pas. Alimentația ar trebui să reprezinte pur și simplu un stil de viață! Obiectiv mult mai dificil de atins decât în cazul dietelor, dar cu rezultate mult mai bune pe termen lung. Trebuie să ne îngrijim de ceea ce mâncăm la fel cum facem cu vestimentația ori comportamentul social, altfel nu vom ajunge vreodată să ne placă să conviețuim în propriile trupuri. Așadar, oamenii leneși apelează la diete, pe când între alimentație cumpătată și viață aș pune semnul egalității.

Pentru ca alimentația să devină un stil de viață, trebuie să dăm dovadă de responsabilitate și să eliminăm treptat factorii nocivi. Acesta constituie marele avantaj al alimentației în raport cu dietele. Organismul uman are nevoie de timp pentru a se obișnui cu noile reguli. Nu-ți trebuie un nutriționist care să-ți ofere, chipurile, un program personalizat de alimentație, deoarece această meserie poate fi învățată de oricine prin puterea oferită de informație. Caută, citește, încrucișează sursele, pune în practică, analizează rezultatele, optimizează și continuă până găsești varianta potrivită pentru tine. Nu căuta o rețetă universal valabilă pentru că n-o vei găsi! Așadar, recomandarea mea este ca banii să-i folosești pentru cumpărături sănătoase, ci nu să-i cheltui pe „experți” ce-ți promit elixirul supleții.

Te invit la un exercițiu simplu: timp de o săptămână, notează absolut tot ce mănânci (dimineața, la prânz, seara și între mese). La finalul celor șapte zile, aruncă o privire pe foaie și marchează cu „+” (plus) și „-” (minus) dacă alimentul respectiv poate fi inclus în categoria sănătos sau dimpotrivă. Apoi, săptămâna următoare reiei întregul ciclu culinar, numai că încerci să transformi mâncărurile nocive în sănătoase, iar pe cele imposibil de adaptat, le elimini și le înlocuiești cu variante mai bune. De exemplu:
– cele 5 felii de pâine de la o masă vor deveni 4 și din ce în ce mai puține până la eliminare;
– sucurile cumpărate sunt înlocuite cu cele făcute acasă din fructe proaspete și eliminate treptat până când locul lor va fi luat de apă;
– cartofii prăjiți devin la cuptor, carnea prăjită sub orice formă se transformă în gătită la grătar, cuptor sau aburi, carnea de porc și cea de vită sunt înlocuite cu pește și pui;
– ceaiurile și prăjiturile sunt îndulcite cu miere, în loc de zahăr etc.

Metoda de eliminare treptată a produselor dăunătoare va da rezultate mai bune în perspectiva stabilirii unei forme de alimentație care să țină o viață întreagă. Nu poți scoate direct din consum prăjelile, grăsimile, panificația, foietajele, dulciurile, sucurile, fast-food-ul ș.a. fără a nu conștientiza că, în cel mai scurt timp, vei cădea sigur pradă propriilor capricii, mai ales că în zilele noastre a mânca sănătos constituie un efort financiar suplimentar și un act major de voință, înconjurat fiind la orice pas de tentații culinare.

În cele ce urmează îți propun câteva noțiuni de îmbunătățire a alimentației, pe care eu mi le-am stabilit în decursul anilor și care, în ceea ce mă privește, au dat rezultate. Astfel:
• MICUL DEJUN conține ori fructe / legume crude sau sub formă de smoothie (varianta mea aici), ori ouă cu pâine integrală, legume, semințe de chia și ceai/cafea, ori iaurt (0,1% – 3% grăsime) cu fulgi de ovăz și semințe de chia;
• PRÂNZUL și CINA includ orice tip de mâncare gătită, având la bază următorul aspect: nu combini la aceeași masă carnea, pastele, orezul, cartofii și plantele leguminoase (mazărea, fasolea), ci le consumi împreună cu legume și salate;
• GUSTĂRILE se iau cu cel puțin 60 de minute înainte de masa principală și constau în fructe (între micul dejun și prânz) și nuci, migdale, alune, caju, semințe de floarea-soarelui etc., toate crude, nu prăjite (între prânz și cină);
• DE ÎNCERCAT:
– ciorba / supa consumată după felul principal, nu înainte, așa cum se obișnuiește;
– desertul în loc de micul dejun, constituind o masă de sine stătătoare (maximum un desert pe săptămână);
– lactatele în loc de cină și neamestecate cu niciun alt aliment (excepție făcându-se în cazul micului dejun, așa cum am expus mai sus).

Așadar, hotărăște-te și stabilește-ți un punct de pornire. Sigur va fi dificil, iar rezultatele nu vor apărea imediat, dar având răbdare și informându-te continuu, în cele din urmă vei fi chiar plăcut surpins de rezultate. Sentimentul oferit de faptul că ești propriul tău nutriționist va fi similar celui de campion într-o competiție grea. Cea mai frumoasă parte constă în faptul că nu vei eșua! Dacă aștepți diete magice de la nutriționiști, nu te vei bucura de progresul realizat prin forțe proprii. Tot ce vei primi va fi un program făcut aparent special pentru tine, iar așteptările tale vor fi mari, pe când rezultatele posibil dezamăgitoare. În cele din urmă, responsabilitatea eșecului nu va fi împărțită în mod egal, mai mult ca sigur tu fiind considerată persoana care n-a urmat cu strictețe indicațiile. Iar dacă eșecul îți aparține în totalitate, atunci la fel să fie și succesul. Și, pe cât posibil, în cazul în care vei include puțin sport în rutina săptămânală, vei constata că sporirea ratei metabolice va contribui direct proporțional la îmbunătățirea stilului de viață, iar atunci nu vei mai avea mustrări de conștiință dacă, ocazional, vei face câte un exces culinar.

Închei această postare prin a-ți comunica rezultatele unui studiu realizat, recent, de Imperial College London și Organizația Mondială a Sănătății despre obezitatea în rândul copiilor și adolescenților (5-19 ani). Având un eșantion mondial de 130 de milioane de persoane, s-a concluzionat că numărul tinerilor grași a crescut de mai bine de zece ori în ultimele patru decenii. Dacă în anul 1975 erau doar 11 milioane de copii obezi, în 2016 statisticile au consemnat undeva la 124 milioane de indivizi, în timp ce alte 213 milioane se aflau în categoria supraponderali. Având în vedere aspectele stilului de viață, se estimează că până în 2022 vor exista mai multe persoane tinere obeze decât supraponderale. Situația nu e mai bună nici în cazul adulților, numărul celor obezi a sporit de la 100 de milioane, în 1975, la 671 milioane, în 2016, la care se adaugă 1,3 miliarde indivizi supraponderali. Speranța mea e să nu faci parte din această statistică, iar dacă te încadrezi aici, ține doar de tine să faci o schimbare pentru viața ta.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *